Mereu a lui


Mă gândesc cât poate să-mi fie de dor într-o singură viață. Să-mi fie dor și să nu pot face nimic ca să îmi sting setea de el. Să-mi fie dor chiar și atunci când îl văd undeva, pentru că el nu mai este al meu. El nu este al nimănui, nu-l are nimeni și nu-l mai pot avea nici eu. În schimb eu sunt toată a lui, mereu a lui.

Sunt răvășită, goală, nu mă mai regăsesc și nu mă mai recunosc. Mi-a mutilat ființa într-un așa fel încât nu mai știu cum eram înainte să-l cunosc. Nu știu la care „eu” să mă întorc, acum că el nu mai este pentru mine. Nu mă mai pot simți completă nici când mă aflu în preajma lui pentru că, deși poate se uită la mine, se uită prin mine. Nu mă mai vrea și m-a înapoiat pe mine, mie, s-a săturat să mă aibă doar a lui.

Nu mai vrea să îi fiu, dar eu nu mai sunt eu de mult timp. Iar acum sunt cu atât mai goală cu cât mi-a răvășit sufletul și mi-a rămas inima la el.

Cum să-ți găsești viitorul dacă târăști după tine, prin prezent, un trecut mort în care nu te mai vrea nimeni? 

2 răspunsuri to “Mereu a lui”

  1. Parcă scrii despre mine…și cu asta am zis tot.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: