„V-ati despărtit?Ai pierdut degeabă atâtia ani cu el/ea…”


Sunt aproape sigură că și voi ați trecut măcar o dată prin suferința provocată de destrămarea unei povești de dragoste.

Și dacă în acele momente când trăim cu impresia că avem instalat înăuntru nostru un tsumani, când ne simțim fizic bolnavi, deși suntem perfect sănătoși, am fi scuți de expresia „V-ați despărțit?Ai pierdut degeabă atâția ani cu el/ea…”, probabil am avea câteva suferințe în minus.

Dar deh, ce putem face…? Oamenii ne pot provoca suferințe suplimentare, de care sinceră să fiu m-aș putea lipsi cu mare ușurință.

Dacă vă întrebați de ce, răspunsurile sunt multiple și la alegerea voastră: din inocență, din ignoranță, din îngrijorare, din prostie sau din prea multă răutate.

Acum depinde și de persoana care-ți servește la fileu această expresie. Mama, cu siguranță nu ți-ar spune asta din răutate sau prostie, căci mama e mama și ea nu îți poate dori decât binele.

Dar eu stau și mă întreb, în afară de mama, restul curioșilor din ce motive ne sâcâie sufletul? Oare nu văd îndeajuns de bine nivelul de suferință din noi sau sunt doar dornici să ne mai dea un brânci asigurându-se astfel că sigur dăm cu nasul de pământ?

Lăsând la o parte motivele eu vreau să intru în amânuntul expesiei.

Tu poți considera la finalul unei relații că ți-ai irosit timpul doar din cauză că aceasta nu s-a finalizat conform așteptărilor tale?

Păi dacă am aplica același pricipiu pentru toate acțiunile pe care le desfășurăm zi de zi? Cred că la finalul vieții ajungem la concluzia că 80% din timp am trăit degeaba sau regretăm că am trăit.

Vouă cum vă sună asta? Vă spun eu, cum îmi sună mie: un om care ajunge la sfârșit cu astfel de gânduri este un om care nu a știut să prețuiască viața. Trăim cu toții de-a lungul vieții, momente tragice care ne dărâmă dar întotdeuna primim ceva la schimb.

Există din popor o expresie interesantă care vrem sau nu vrem se aplică: ”Viața cu o mână-ți dă cu alta-ți ia”.

Dar să revenim la ale noastre…

Dacă ajungi la concluzia că ți-ai pierdut degeabă ani din viață cu ea/el atunci poate ar fi bine să te întrebi cum ai fi putut să trăiești ca să fie cu folos? Înainte să-ți dai răspunsul, gândește-te la toate emoții trăite împreună, la toate bucuriile, la toate momentele în care ți-a fost alături…Așadar, nu ai rămas cu nimic bun din relația voastră? Ți-ai pierdut degeaba atâția ani cu ea/el?

download

10 răspunsuri to “„V-ati despărtit?Ai pierdut degeabă atâtia ani cu el/ea…””

  1. Hristos s-a înălțat! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  2. Nu contează trecutul ca și trecut, ci cum contribuie el la viitor.
    Ești stăpân pe rezultat după alegerile făcute, cum la fel de mult ești responsabil pentru cele nefăcute.
    Consider că ai pierdut doar dacă încă nu ai ieșit din camera umbrită și nu ai dat piept cu ușa de pe partea cealaltă.
    Cât despre ce spun oamenii, că ai pierdut ani, privește-i cu milă, nu au ieșit din propria cameră umbrită.
    Capul sus.

    Apreciază

  3. De acord cu tine. Felicitări pentru articol! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  4. Eu cred ca binele nu e intotdeauna atat de bine cum credem noi iar raul are mereu si ceva bun in el… 😉
    Destramarea unei relatii e intotdeauna ceva neplacut… dar, privind acest eveniment cu mintea deschisa, pe langa pierderea de vreme, spulberarea sperantelor/viselor, dezamagiri, suferinta etc putem vedea si aspectele pozitive: am oferit si primit iubire (atat cata a fost), am trecut prin tot felul de situatii (placute sau nu) care ne-au creat experiente de viata menite sa ne intelepteasca, am fost utili persoanei de langa noi, am evoluat psihologic si spiritual invatand sa fim mai toleranti, sa iertam, sa avem compasiune, sa impartim totul, sa ne sprijinim pe celalalt la nevoie bazandu-ne pe incredere, am evoluat in cunoasterea oamenilor descoperindu-l pe cel de langa noi etc.
    Cat despre formularile folosite de cei care ne sunt alaturi cu astfel de prilejuri… cel mai adesea, intentiile lor sunt bune (chiar si cand ni se spune ca ne-am pierdut timpul), fiecare incercand sa ne consoleze cum se pricepe (unii mai mult, altii mai putin 🙂 ). Unii, pur si simplu incearca sa ne spuna ca nu merita sa jelim prea mult dupa o persoana care nu a apreciat ce i-am oferit si ca meritam pe cineva mai bun, pentru care sa reprezentam o valoare mult mai mare…
    In orice caz… viata m-a invatat ca niciodata, in destramarea unei relatii, vinovatul nu e unic… fiecare dintre componentii relatiei au contribuit, cumva, la ne-mentinerea ei, facand raul sau nefacand binele, indiferent de gradul in care constientizam acest lucru. Iar intelegerea acestei “participari” e chiar foarte importanta, ea permitandu-ne sa ne cunoastem si asumam greselile, cu scopul de a le evita in urmatoarea relatie… 😉

    Apreciază

    • Este adevarat.Trebuie sa ne folosim de experientele anterioare pt a evita aceleasi greseli pe viitor.Insa, chiar si asa se intampla sa repetam mereu aceeasi poveste…viata, uneori te duce in aceeasi directie

      Apreciază

  5. Pai c mai poti gandi at cand simti ca inima ti-e putreda de durere?cum mai poti gandi limpede cand sti ca ai dat tot,tot,tot ce ao avut mai bun in tine pentru a fi bine si defapt bine nu a fost.eu asta traiesc ac si simt totul bine,ni stiu cat de limpede pot gandi dar 5ani referitor la iubire sau dus.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s