Fish and chips or Scotland :)


Acum 2 ani, într-o vară caniculară, mi-am făcut bagajele și am plecat spre Scoția. Entuziasmul vizitării unui nou ținut a fost sporit de bucuria reîntâlnirii cu cel mai bun prieten, Cosmin. M-am cunoscut cu Cosmin în clasa a 5-a când mama mea m-a mutat la altă școală din Botoșani. De atunci și până acum am rămas prieteni cu toate că la terminarea generalei ne-am despărțit. Am dat la licee diferite, apoi am urmat facultăți în orașe situate la sute de km distanță (eu la București, el la Iași) iar astăzi, deși ne despart mii de km (eu locuiesc în București și el în Scoția) am rămas cei mai buni prieteni.Cel puțin eu așa simt 🙂

Dar să nu uităm subiectul acestui post, Scoția 🙂

Am vizitat doar o mică parte a Scoției și anume Aberdeen-ul. În cele 7 zile de vacanță m-am simțiti deosebit de relaxată. Recunosc că locurile care m-au cucerit definitiv au fost :  Marea Nordului și Aberdeen-ul vechi (Aberdeen-ul este împărțit în două regiuni: Aberdeen-ul vechi aflat la gura de vărsare râului Don și Aberdeen-ul Nou caracterizat în special de pescuitul comercial).

Marea Nordului și plajele aferente au un farmec aparte care te vrăjesc efectiv. Deși erau doar 17 grade în termometru și eu eram oarecum într-o ținută mai elegantă, mai precis cocoțată pe tocuri (tocmai ce fusesem la restaurant să mâncăm) nu am rezistat tentației și am comis-o. Când marea te cheamă la ea nu prea ai cum să te împotrivești.

Și uite așa, bălăcindu-mă ca o nebună prin apă, am ajuns leorcă și tremurând de frig. Dar faptele mele au atras și alte consecințe.

Nu pot să descriu rușinea prin care am trecut atunci când șoferul de taxi mi-a solicitat politicos să fac o piruetă pentru a se convinge că nu ”murez” bancheta mașinii. Și cum nu am trecut testul piruetei am călătorit cu taxi-ul stând frumușel în fund, pe podea. Oricum eram recunoscătoare că și-a făcut milă de mine și m-a luat întrucât deja îmi simțeam tot corpul congelat. Prea mari pretenții nu puteam să mai am, nu? :))

 

 

apa1

apa2apa3

apa4apa5apa6

apa7

apa8

apa9

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În poze puteți observa că port un hanorac împrumutat de la un om cu suflet :))

După părerea mea marea are un farmec aparte. Oricâte probleme aș avea, indiferent de anotimp, muzica valurilor mă liniștește și mă ajută să-mi găsesc echilibrul.

De la marea bălăceală trecem la Aberdeen-ul Vechi. L-aș putea numi și Aberdeen-ul Verde sau Aberdeen-ul Istoric. Cam așa s-ar caracteriza frumusețea acestei regiuni.

aberdeenvechi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Referitor la mâncare

În Scoția am observat că nu prea se mănâncă pâine. În schimb se mănâncă cartofi la fiecare masă.

Normal că am încercat tradiționalul Fish and Chips. Drept să vă spun nu m-a dat pe spate. Prea greoi pentru mine…

Acolo, am gustat pentru prima oară și mâncarea indiană. Am mâncat și am plâns. De iute ce era, bineînțeles :))

Și cum era de așteptat, pe lângă plajă am găsit și un restaurant chinezesc, All you can eat- 15 lire. Delicios și mai ales ietfin în comparație cu alte locuri (Scoția este scumpă).

 

Închei aici, dar nu înainte de a vă întreba : Ce alte orașe din Scoția îmi mai recomandați să vizitez? 

alte1

alte2 alte3 alte4 alte5 alte6 alte7 alte8 alte9

7 răspunsuri to “Fish and chips or Scotland :)”

  1. Da, am râs imaginându-te în situaţia de a face piruete în faţa acelui taximetrist.
    Cum sunt plin de curiozitatea unui om născut şi crescut în Bucureşti, cum ţi s-a părut la început oraşul, haosul din el? Nu ratez ocazia de a-i întreba asta pe cei care s-au mutat din alt oraş în Bucureşti 😀

    Apreciază

    • Nu mi-a placut iar in primul an de facultate am cautat sa ma trasfer la Politehnica din Iasi.Evident ca nu am putut si m-am obisnuit pana la urma.A fost foarte greu.Pana sa dau examenul de admitere eu nu mai fusesem niciodata in acest oras.Atunci ca si acum zona mea preferata a ramas Piata Romana, in zona metroului.Iubesc aceasta zona mai ales dimineata cand mirosul de la gura de metrou se simte puternic.Probabil e o ciudatenie insa asta e slabiciunea mea 🙂

      Apreciază

  2. Desi cauzele lacrimilor sunt, evident, diferite, partea cu „Am mancat si-am plans” mi-a adus aminte de Moartea caprioarei: „Mananc si plang. Mananc”.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s