Portrete de bărbați


Pe noi muierile, când ne apucă amocu’, n-avem creier și punct. Suntem așa de fără minte sau prin ce minune ne găsim mereu atrase doar de flăcăii cu bube-n cap?

Cică înveți din ce trăiești pe propria piele, așa spunea o vorbă din popor. Acu’ bag de seamă că experiențele din trecut ne sunt de ajutor fix ca o gaură-n cap. Fie suntem atrase de rău, fie avem credință că putem schimba oamenii. De aici și impresia că putem face un bine dacă ne angrenăm în nu știu ce relație. Drept să vă spun, până acum nu s-a ridicat nici o statuie în cinstea vreunei femei sau a sacrificiului ei.

Firește că nu este doar vina noastră. Tipologia unui bărbat ne poate păcăli de cele mai multe ori. Când începe adevăratul tărăboi sufletul ne colcăie deja de îndrăgosteală. Acesta este momentul în care începem să ne băgăm singure bla-bla-uri. Doar suntem niște pacifiste getbegét, nu?

Dar hai să punem punctul pe ‘’i’’ și să conturăm câteva chipuri de feciori.

 

Să intre dară-n scenă MINCINOSUL!

Dacă aș fi feministă convinsă m-aș încumeta să spun că bărbații sunt o rasă străveche de mincinoși cu diplomă. Dar asta ar însemna să reneg că acest ‘’dar’’ s-a transmis destul de bine și la femei. Să dam Cezarului ce e al Cezarului, zic eu.

‘’Vânzătorul de gogoși’’ deține o serie de calități care te dau pe spate, zău așa! Frumos de pică, șarmant din cale-afară, senin ca o zi de vară, citit ca o bibliotecă națională. Cum papucii mă-sii să nu-ți pierzi mințile?

La prima vedere pare făt-frumos din poveste. Îi mai lipsește doar calul alb. Flăcăul perfect! Ajungem să ne-ntrebăm unde a stat ascuns atâta timp.  Trecem repejor la plecăciuni către divinitate în semn de mulțumire pentru ‘’darul’’ primit. Iar când totul pare ca desprins dintr-un vis, vântul începe să ne clatine convingerile.

Și uite așa, copăcel-copăcel, relația noastră se velnicește peste noapte într-un coșmar. Iată că Perfectul Nostru ajunge în cele din urmă Imperfect. Cu ochii cât cepele ne boldim în ecranul PC-ului să-nțelegem ce vrea să spună muierușca care tocmai ne-a redactat cu o ‘’finețe’’ ieșită din comun un mesaj ce îl privește în mod direct pe EL.

Așa aflăm că Cel care stătea mereu călare pe sufletul nostru era însurat sau avea copii sau avea ambelele bucurii. Așa aflăm că de o săptămănă, de o lună sau de un an ne alimentăm existența cu iluzii. Și uite cum dăm noi startul la ‘’distracție’’.

Lacrimi, durere, întrebări, neputiință, frică și frustrare. Până să ajungem la vindecare, stările aceastea ne caracterizează existența. Vindecarea cere timp iar timpul cere la rândul lui timp…

Curios este faptul că procesul de vindecare este format din multe etape. Una dintre etape este chiar iertarea și încercarea de a reclădi paradisul spulberat. Toate am trecut prin asta și probabil că toate am renunțaț pe parcurs. Până la urmă ajungi să-ți dai singură seama că te pui într-o situație jenantă încercând să-ți construiești un viitor cu “Vânzătorul de iluzii’’. Parcă nici dragostea pentru el nu mai este la fel sau nu mai este deloc…Bucură-te! Te-ai vindecat de EL!

Să provoci o durere sufletească este un risc pe care tre să fii nebun să ți-l asumi. Iubirea nu este eternă. Un rău conștient te poate șterge definitiv din viața unui om. Sunt persoane care nu-și revin niciodată după un așa bum sufletesc. Nu mai visa la iertare. Putem afirma ca am iertat. Nu putem afirma că am uitat. Asta înseamnă că am ascuns.

 

To be continued: Imoralul, Mitocanul, Amicul și Indiferentul.

 

PS: Nu toți bărbații sunt la fel. Trebuie să știm să îl alegem pe Cel bun.  

 

 

 

 

tears2

14 răspunsuri to “Portrete de bărbați”

  1. Cred ca cele care se indragostesc de mincinos, in sinea lor, intuiesc adevarul, dar le place mai mult iluzia . Buna, Oana !

    Apreciat de 1 persoană

  2. Bine punctat! Mare păcat este că multe femei văd adevărul, dar acceptă să trăiască în minciună, conștiente că timpul nu va schimba prea multe, alegând să se agațe mereu de un fir invizibil. De multe ori am ajuns la concluzia că multor femei „le place” să sufere. Voi ce părere aveți?

    Apreciază

  3. Foarte bine punctat însă până la momentul în care îl găseşti pe alesul inimii e bine să ai termen de comparaţie… Personal, consider că fiecare experienţă îţi serveşte la ceva, fie că e plăcută sau mai puţin plăcută… Viaţa m-a învăţat că aşa stau lucrurile….

    Apreciază

Trackbacks/Pingbacks

  1. Portrete de bărbati- Partea a II-a | Pentru Tine Pentru Suflet - 8 Octombrie 2014

    […] Portrete de bărbati 22/09/2014 […]

    Apreciază

  2. Portrete de bărbati- Partea a III-a | Pentru Tine Pentru Suflet - 9 Octombrie 2014

    […] Portrete de bărbati 22/09/2014 […]

    Apreciază

  3. Portrete de bărbați. Partea a IV-a | Pentru Tine Pentru Suflet - 12 Octombrie 2014

    […] Portrete de bărbati 22/09/2014 […]

    Apreciază

  4. Portrete de bărbati. Partea a V-a | Pentru Tine Pentru Suflet - 14 Octombrie 2014

    […] Portrete de bărbati 22/09/2014 […]

    Apreciază

  5. Rămâne… | Oana Toporaș – Blog Personal - 19 Mai 2015

    […] Întregul articol în puteți citi aici: http://oanatoporas.com/2014/09/22/portrete-de-barbati/ […]

    Apreciază

  6. Un pas mic ♥ | Oana Toporaș – Blog Personal - 19 Mai 2015

    […] Întregul articol în puteți citi aici: http://oanatoporas.com/2014/09/22/portrete-de-barbati/ […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s