Începuturile studenției- În limbajul lui Ernest Hemingway


“Este sieși de-ajuns”. Asta am auzit înainte să plec la facultate. Evident, era o discuție între părinții mei.Nici de-al dracu’ nu am vrut să îmi las intelectul să mă ducă cu gândul la sentimentele ce vor da buluc peste mine când mă voi trezi într-un oraș mare cât China, fără nimenea care să-mi fie alături. „Este la fel de rău să-ți faci griji ca și să-ți fie frică” croncănea ceva înauntru’ meu. Aveam și eu niscaiva glagorie-n cap cât să pricep: greul de abia acum începea. Urma să fiu pe cont propriu. Nimic confortabil în desișul asta de lucruri noi care aparuseră la orizont. Mă simțeam asemeni unui lan răvășit de vânt pe un deal. Trebuia să o iau la picior și să închid mașina de gândit. În caz contrar avea să-mi stric plăcerea unui nou început. Aveam o oareșce siguranta și asta pentru știam ce riscuri urma să-mi asum. Ușor nu avea să-mi fie. Da’n cazu’ meu nu conta. Așteptam această schimbare așa cum așteaptă o curvă portofelu’ gras (scuzați-mi expresia). Douăj’de ani aproape. N-avea să stric totul acum. Trebuia să iau taurul de coarne. Cu mintea răsucită și lacrimile sărate șiroindu-mi pe obraz, mi-am luat rămas bun de la ai mei și de la orașul care m-a stânjenit deseori cu a lui afecțiune. Era noapte și m-am urcat în autocarul care avea să mă introducă în studenție cu stângăcia unui cal de povară. „Tristețea o să se risipească când se ridică soarele. E ca o ceață”. Pe asta mă bazam. Nu doream să-mi las gândurile să mă conducă spre nici un fel de fatalism. Toate greutățile unui nou start erau produsele imaginației mele. Nimic mai mult. O viață frumoasă nu se măsoară în perioadele biblice…

 

PS: Acest text conține expreșii și propoziții din „Pentru cine bat clopotele” de Enest Hemingway.

 

1

Un răspuns to “Începuturile studenției- În limbajul lui Ernest Hemingway”

  1. Mi-e dor de facultate, mai ales de emotiile inceputului… Imi aduc aminte ca in prima zi de sedere in Sibiu, inainte de a incepe cursurile, am cautat vreo trei ore prin oras facultatea, care era cea mai apropiata institutie, la maxim 200 de metri de blocul in care locuiam. :)))

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: