Două cărți ca două zile de primăvară ♥ „Mă numesc Roșu” și „Portretul lui Dorian Gray” ♥


Când vine momentul să-mi aleg cărțile de pe rafturile unei librării, recunosc, mă găsesc într-o dificultate teribilă. Astăzi poate avem prea multe opțiuni, astăzi poate suntem tentați să nu-l mai citim pe Tolstoi sau pe Dostoievski. Oricum ai  alege, orice carte ai lua în mână, poți să fii sigur de un singur lucru: nu vei mai fi același după consumarea poveștilor. Cărțile ne cresc, ne schimbă, ne modelează părerile și concepțiile. Cartea joacă rolul unui părinte spiritual.

Cred cu tărie că toată consistența unei cărți este dată de gradul de documentare. Cu impresia asta am rămas și după ce am terminat „Mă numesc Roșu” de Orhan Pamuk. Mi-a plăcut foarte tare această „puiancă” întrucât, în afara subiectului inedit pe care îl abordează, este o adevărată sursă de noțiuni de cultură generală.

Cartea pune sub ochii cititorului miniatura și viața miniaturiștilor. Acțiunea debutează cu întoarcerea lui Negru în Istanbul după 12 ani petrecuți în Persia. Ca o potriveală a destinului, întoarcerea lui coincide cu uciderea lui Delicat Efendi, unul dintre miniaturiștii care lucra la cartea secretă a sultanului Murad al III-a. Acțiunea se desfășoară pe parcursul a 9 zile, timp în care, concomitent cu găsirea ucigașului și isprăvirea cărții secrete,  o veche poveste de dragoste reînvie. Cartea te atrage nu doar prin subiectul inedit pe care îl abordează, ci și prin modul în care sunt povestite acțiunile, fiecare capitol având un narator diferit ce descrie evenimentele prin ochii proprii. Filele acestei opere literare, zugrăvesc cu dibăcie, drama miniaturiștilor care sunt puși să aleagă între tradiționalism și modernism.

miniatura3

„Mă numesc Roșu” de Orhan Pamuk este o carte care se citește ușor, care te surprinde și te ține cu sufletul la gură.

Iată și pasajele care „m-au îndrăgostit” de poveste:

„Oare dragostea să fie aia care-l tâmpeşte pe om, sau doar tâmpiţii se îndrăgostesc?”

„Dacă aş fi avut o imagine a chipului ei, nu m-aş fi simţit nicăieri dezrădăcinat, chinuit de gândul că nu-mi aminteam chipul iubitei lăsate în urmă. Deoarece, dacă în tine dăinuie chipul iubitei pictate în inimă, îţi este casă întreaga lume.”

„Motivul principal al singurătăţii mele este că nici măcar eu nu ştiu din ce poveste fac parte. Urma să fac parte dintr-o poveste, dar am căzut din ea ca o frunză…”

 

„Ne-am îmbrăţişat. Mi-a făcut atâta plăcere, încât nu m-a încercat niciun sentiment de vinovăţie. Am fost cuprinsă de însufleţire, de un sentiment foarte plăcut, mai dulce ca mierea. L-am îmbrăţişat şi mai tare. În vreme ce ne sărutam, părea că întreaga lume se cufundase într-un întuneric plăcut.”

„Dacă nu doreşti să ai deziluzii în pictură şi în artă, trebuie să ai grijă să nu-ţi faci o meserie din ele. Oricât de talentat şi de iscusit ai fi, caută banii şi puterea în altă parte, astfel încât să nu te superi pe artă dacă nu te alegi cu nimic de pe urma harului şi a muncii tale.”

 

Miniatura

 

 

Cea de-a doua carte pe care v-o recomand este „Portretul lui Dorian Gray” de Oscar Wilde. Această „puiancă” te poartă de la agonie la extaz. Basil Hallward, un pictor iscusit, zugrăvește într-o zi portretul lui Dorian Gray, un tânăr de o frumusețe tulburătoare. Doar că, tabloul pe care îl pictează iese din tiparul obișnuitului. Cu fiecare an care trece, cu fiecare faptă săvârșită, tânărul din tablou îmbătrânește, se urâțește, pe când modelul, Dorian Gray, rămâne neschimbat.  Dorian Gray descoperă că singura modalitate de conservare a tinereții este degradarea sufletească. Înspăimântat de faptul că pictorul i-ar putea divulga secretul, Dorian Gray se decide să-l ucidă, abuzând apoi de înalta sa poziție în societate pentru șterge urmele crimei.

dorian1

O să râdeți.  Prima aseamănare care mi-a venit în minte, fondată sau nu, a fost cu „Albă ca zăpada și cei 7 pitici”, mai precis cu mama vitregă , contaminată ca și Dorian Gray, de virusul nascisismului. Bineînțeles că această operă literară ne duce puțin și cu gândul la „Strania poveste a lui Benjamin Button”.  Lăsând la o parte asemănările, „Portretul lui Dorian Gray” este o carte cu o poveste care va dăinui în tine mult timp.

dorian2

 

 

„Sufletul din orice portret este cel al pictorului, nu cel al modelului.”

„Proştii şi urâţii se bucură de toate pe lumea asta. Stau relaxaţi şi cască gura la spectacol. Dacă nu cunosc sensul victoriei, sunt scutiţi cel puţin de cunoaşterea înfrângerii. Trăiesc aşa cum ar trebui cu toţii să trăim – neperturbaţi, indiferenţi şi fără nelinişti. Nu-i ruinează pe alţii, dar nici ei nu sunt ruinaţi de alţii.”

„Partea rea a unei poveşti romantice este că te lasă cu totul lipsit de romantism.”

„Bărbaţii se căsătoresc pentru că sunt obosiţi; femeile din curiozitate. Femeile sunt dezamăgite, dar şi bărbaţii.”

„Fidelii cunosc doar latura trivială a iubirii, numai infidelii cunosc tragediile ei.”

„Să fii adorat e o prostie. Femeile ne tratează întocmai precum omenirea îşi tratează zeităţile. Ne venerează şi ne bat mereu la cap să facem ceva pentru ele.”

„Nicio femeie nu-i genială. Femeile aparţin sexului decorativ. N-au nimic de spus, dar acest nimic îl spun într-un mod fermecător.”

 

Acestea sunt recomandările mele pentru voi. Nu uitați că aveți posibilitatea de a câștiga aceste 2 cărți (plus încă două) în cadrul concursului „Cum arată lumea unui cititor de carte?”.

 

Semnătură

 

 

8 răspunsuri to “Două cărți ca două zile de primăvară ♥ „Mă numesc Roșu” și „Portretul lui Dorian Gray” ♥”

  1. Și eu citesc acum Orhan Pamuk și voiam să văd ce părere ai avut despre ea. Eu deja mi-am conturat o opinie pozitivă, deși nu sunt decât pe la jumătatea cărții. 😀

    Apreciază

  2. Offf, Oana… parcă m-ai descris și pe mine stând în fața rafturilor doldora de cărți din care ți-e atât de greu să alegi…Dacă ai vedea cum arată agenda mea de serviciu…. Cred că nu există pagină pe care să nu fi scris în grabă vreo carte pe care doresc să o cumpăr ca să o citesc… Din păcate însă mă găsesc în perioada în care sunt nevoită să aloc resurse financiare pentru foarte multe cărți de specialitate – nu că nu mi-ar fi de folos și acestea 😦 – pentru că peste puțin timp trebuie să încep să mă pregătesc pentru examen iar bibliografia e mai mult decât stufoasă.. Nu-ți mai spun cât de stresată sunt că nu găsesc cărțile de care am nevoie pentru examen… Și mai am și o stare de nervi fiindcă timpul rezervat cititului de plăcere se diminuează semnificativ 😦

    Apreciază

  3. Extrasele tale din carte sunt cele mai bune teasere! Ambele au trecut si pe lista mea de ‘must-read’. Love your work.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: