Recomandare de carte- Săptămâna 1


flori-pentru-algernon-3-produs_imagine

Nu-mi place să scriu recenzii și această postare nu se dorește a fi una. Într-un timp, pe la începuturile blogului, obișnuiam să scriu recomandări de cărți însă acest obicei bun, ca multe altele, s-a pierdut în timp :). Adevărul este că a trecut ceva vreme de când am fost marcată de o carte. Da, o spun din nou. Mi-au plăcut enorm „Portocala mecanică”, „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, „1984”, „Pavilionul femeilor”, „Frații Karamazov” și „Pădurea norvegiană”. Însă, nici una din aceste cărți nu a reușit să-mi smulgă atâtea lacrimi cum a făcut-o „Flori pentru Algernon”. Mi s-a întâmplat să vărs câteva lacrimi la „Frații Karamazov” însă prea puține în comparație cu șuvoiul pe care l-am vărsat la sfârșitul cărții „Flori pentru Algernon”. Norocul meu a fost că eram în aceeași cameră cu soțul căci altfel sigur mă transformam în Smărăndița lui Creangă 🙂

De ce mi-a plăcut atât de mult această carte?

În general, nu mă dau în vânt după SF-uri însă îmi place să le citesc întrucât îmi oferă alte perspective asupra vieții. „Flori pentru Algernon” a adus în prim plan nevoia unui om cu retard mintal de a fi tratat de către societate ca o ființă umană, cu emoții și nevoi sufletești.

Povestea începe când Charlie Gordon, un întârziat mintal, abandonat de propria familie într-un azil, participă la un experiement de mărire artificială a inteligenței. Experimentul se realizează atât pe el cât și pe șoarecele Algernon. În primă fază Charlie se găsește entuziasmat de ideea de a deveni mai deștept crezând că asta îl va ajuta să aibe mai mulți prieteni. După operație, pe măsură ce rezultatele încep să apară și Charlie se transformă dintr-un întârziat mintal într-un geniu, acesta constată că noua postură l-a lăsat fără prieteni și fără jobul de-o viață, din brutărie. Totodată el se arată indignat de modalitatea prin care îl tratează toți cei implicați în experiment, prezentându-l ca un exponat nicidecum ca un om cu stări și emoții. Mai mult decât atât, el constată că îi fusese uitată calitatea de om încă dinainte de a face operația. Pentru medici și cercetători, el era subiectul pe care urma să se facă una din cele mai mari descoperiri științifice din lume.

Odată devenit geniu, Charlie Gordon începe să observe primele derapaje ale soarecelui Algernon și-și dă seamă că-n experiment s-a strecurat o greșeală. Mânat de dorința de a preveni ca și alți întârziați mintali să fie coboii unui astfel de experiment nereușit, Charlie solicită acordul Fundației care sponsorizase experimentul, de a se implica direct în partea de cercetare, descoperind astfel greșeala care se strecurase.

Cu dragă inimă aș povesti mai departe dar nu vreau să mă transform într-un spoiler 🙂

Înainte de a cumpăra cartea, citisem câteva descrieri însă vă zic cu mâna pe inimă, nimic nu poate descrie frumusețea acestei cărți.

M-a lăsat cu lacrimi în ochi și cred că este una din acele cărți pe care nu o voi uita toată viața. În decursul vieții citim multe însă ne întoarcem mereu doar la poveștile care ne-au rămas tipărite în suflet.

Făcând o paralelă între carte și ce se întâmplă în vremurile cotidiene, constat că nevoia de a marginaliza oamenii cu handicap fizic sau psihic ori oamnii care fac parte din pătura de jos a societății, așa cum îi caracterizează unii, a rămas actuală. Un adăpost pentru oamenii străzii a fost construit tocmai la ieșirea înspre Autostrada Soarelui. Sanatoriu pentru oamenii cu probleme psihice este localizat în afara Bucureștiului. Majoritatea azilelor de bătrâni sunt localizate la periferia orașelor. Orfelinatele sunt și ele localizate în zone în care să nu deranjeze populația. Lista poate continua.

Oare asta-i normalitatea?

 

PS: Dacă nu v-am convins cu cartea, aici puteți găsi filmul. Știu că apăruse o nouă versiune a filmului prin anul 2000 (parcă?) însă eu o prefer pe aceasta 🙂

 

Cartea o să ajungă curând la unul dintre voi. Revin cu detalii în zilele următoare 🙂

semnatura

 

3 răspunsuri to “Recomandare de carte- Săptămâna 1”

  1. De cand imi doresc sa citesc si eu “Flori pentru Algernon”… Sper sa reusesc cat mai curand, pentru ca aud numai de bine despre ea!

    Apreciază

  2. La mulți ani! Oana dragă,nici eu nu mă dau în vânt după SF-uri.De regulă nu citesc astfel de cărți și nici filmele de genul acesta nu-mi plac.M-ai convins însă că “Flori pentru Algernon” merită o șansă.Mulțumim pentru recomandare:)

    Apreciază

Lasă un răspuns la Ramona Răican Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: