1 an de când am devenit mămică


Am revenit aici, după aproape 3 luni de pauză :). Mult timp a trecut nenică și multe s-au întâmplat de atunci. Să le iau pe rând, dară, că-i rost de vorbă, nu glumă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pe 25 aprilie am sărbătorit un an de când puiul nostru de om, Vlad Alexandru a apărut în viața noastră. Pentru că ziua lui a picat în Postul Paștelui am decis să amânăm petrecerea pentru data de 5 mai iar pe 25 aprilie am petrecut în trei, vizitând cireșii înfloriți din Grădina Japoneză și delectându-ne cu ceva bucate delicioase de la restaurantul nostru preferat. Vlad a avut parte și de un mini tort din care, culmea, a gustat o linguriță (derogare specială) 🙂

Așadar, pe 5 mai, ne-am adunat cu mic, cu mare și ne-am sărbătorit mini-omulețul în curtea casei noastre. Ziua de dinaintea petrecerii ne-am petrecut-o cu toții decorând curtea și casa cu baloane și stegulete și  amenajând colțuri de grădinărit, pictatură și modelaj pentru micii artiști invitați la petrecere. Bunicile, de cealaltă parte, s-au întrecut în meșterit prăjituri. Strămamaia și-a petrecut timpul întreținându-l pe cel mic care făcea tot felul de ghiumbușlucuri pentru a impresiona audiența. Atmosfera de dinaintea petrecerii a avut ceva din magia copilăriei mele. Cel puțin eu asta am simțit când i-am văzut pe toți adunați acolo și concentrați ca lucrurile să iasă țais.

Pentru animarea micilor invitați am apelat la Mickey și Minnie Mouse. Astfel, cei mici s-au bucurat de picturi pe față, de jocuri ca „Baba Oarba” și „Sfoara”, de realizarea unor importante opere de artă în materie de modelaj și desen, toate acestea făcându-i să uite, pentru câteva ore, de părinți :).  Atmosfera a fost condimentată de venirea unui magician care a distrat , c-un număr de magie, copiii, dar mai cu seamă adulții.

Atmosfera de poveste a fost întreținută și de baloanele de săpun, care se perindau nestingherite printre invitați, și de vata de zahăr care „se cerea” gustată și iar gustată.

Totul a fost mai frumos decât m-am așteptat. Dacă enterovizora lui Vlad nu s-ar fi declanșat chiar în noaptea dinaintea petrecerii, sunt convinsă că și el s-ar fi bucurat mult mai mult de evenimentul în sine 🙂

Și dacă tot a împlinit un an am zis să-i tăiem și moțul :). Pentru momentul tăierii moțului i-am pregătit o tăviță cu diverse lucruri din care el să aleagă și care să ne dezvăluie opțiunile din  „ce-o să se facă, când o să crească mare” :). Vlad a ales o cutie cu semințe de spanac- semn că i-ar plăcea grădinăritul, un joc mecano- semn că l-ar tenta ingineria și o ruletă-știm deja că-i plac construcțiile.

Vlad a bifat până acum și o serie de realizări emoționante:

  • A făcut primii pași, nesusținut, în jurul vârstei de 1 an;
  • A avut prima ieșire peste hotare, la Viena, unde s-a bucurat de animăluțele de la Schönbrunn;
  • A vizionat trei piese și jumătate de teatru organizate de Teatrul Ion Creangă și de Centrul Educațional Matei din Tei;
  • A bifat, odată cu împlinirea vârstei de 9 luni, aproape săptămânal, tot felul de ateliere senzoriale unde s-a bucurat de murdărie și de compania copiilor;
  • A gustat din toate fructele posibile, inclusiv din cele exotice, însă preferatele lui rămân căpușunile 🙂
  • A învățat despre planete, soare, culori, animale și tot felul de minunății. Pe unele știe deja să le arate cu degetul 🙂
  • A strâns câteva zeci de cărți gata să se mute, dintr-o clipă în alta, într-o bibliotecă adevărată;
  • A învățat să recunoască jucăriile după muzica pe care acestea o emit și nu-i nevoie decât să fredonez un cântecel pentru ca el să-mi aducă jucăria respectivă și să-ncepem joaca;
  • Și-a creat o rutină și știe că seara, după băiță, e rostul de citit 1-2 povești. Uneori vine și se cotlonește lângă mine, alteori se agită prin pat. Eu continui să-i citesc, nu mă dau bătută;

Vlad, gărgărița ce tocmai a făcut 1 an, este întregul nostru univers. Îl iubim cum nu credeam vreodată că putem iubi. Pentru noi este copilul perfect! Este tot ce contează!

Te iubim, Jimmysor! 🙂

Cam asta s-a întâmplat, pe plan personal, în aceste 3 luni.

De cealaltă parte, pe plan profesional, mă bucur de faptul că săptămâna trecută am dat bunul de tipar pentru cartea de povești despre care am povestit aici, pe blog, și care urmează să apară curând 🙂

Între timp n-am stat degeaba însă despre toate acestea voi povesti foarte, foarte curând.

2 răspunsuri to “1 an de când am devenit mămică”

  1. La mulți ani! Să fie ani plini de aventură și bucurii!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: